Voluntar în Europa: Primele șase luni

Mi-am promis că voi face un rezumat după fiecare lună petrecută în Finlanda, însă nu am reușit. Șase luni deja au zburat, iar eu încă simt că m-am mutat în Helsinki acum o săptămână. În același timp, am senzația că au trecut șase ani, și este un sentiment ciudat, fiindcă timpul pare să se scurgă în mod diferit pentru mine. S-au întâmplat atât de multe în aceste șase luni, încât nu mi le mai amintesc pe toate, așa că trebuie să mă uit în galeria telefonului, să văd ce poze am făcut, prin ce locuri am trecut, și ce oameni am întâlnit.

Am avut ocazia să-mi exersez abilitățile de lider organizând și facilitând training-uri de on-arrival pentru câteva grupuri de voluntari internaționali. Probabil asta a fost partea mea preferată, pentru că am întâlnit peste 50 de voluntari din toată Europa în mai puțin de două luni. Am avut contact și cu comunitatea locală, prin intermediul unor evenimente și festivaluri unde ne-am promovat proiectele, încurajând tinerii să participe în mobilități internaționale și să interacționeze cu alți tineri, din alte colțuri ale lumii. Vara aceasta am coordonat șapte proiecte de voluntariat și în ultima lună, am primit șapte voluntari internaționali care vor sta în Finlanda un an. 

Un lucru foarte diferit de ceea ce sunt eu obișnuită este promovarea proiectelor de voluntariat în rândul tinerilor finlandezi. Deoarece am venit dintr-un mediu care promova voluntarii internaționali pentru comunitatea locală, aici organizațiile promovează voluntarii finlandezi care au avut experiențe internaționale. Pentru mine e ciudat fiindcă personal, aș vrea să vorbesc și să aflu experiențele cuiva de altă naționalitate, dar aici lucrurile funcționează invers. 

Ce locuri am vizitat: 

• Pori, unde am avut o prezentare non-formală despre organizație și activitățile noastre, 
• Punkaharju, unde am fost de trei ori și am făcut trei on-arrival-uri cu voluntarii internaționali, 
• Aarhus în Danemarca, unde am participat la un training course pentru dezvoltarea evenimentului SOUP (@internationalsoup coordonat de mine), 
• Turku, un oraș din Finlanda foarte drăguț și pitoresc, 
• Tallinn, pentru că este la două ore distanță de Helsinki cu feribotul, 
• și o mică insulă numită Kaunisari (kaunis = frumos în finlandeză), unde am petrecut cea mai lungă zi din an, și am văzut cel mai frumos apus-răsărit al vieții mele. 

Ce am făcut în timpul liber: am mers pe plajă în Helsinki și nu miroase a plajă aici, am cules fructe de pădure din pădure, am încercat să învăț să înot, am mers în camping, m-am pierdut două zile în Brussels pentru că mi-a fost anulat zborul spre casă, am fost la multe petreceri, am încercat să mă vopsesc singură și nu mi-a ieșit, am cutreierat tot Helsinki-ul, am găzduit diverși oameni pe canapeaua noastră din casă, și am participat la mai toate evenimentele Aliciei.

Încă n-am văzut aurora boreală și nici n-am învățat finlandeză precum mi-am propus. Dar timpul cu siguranță nu l-am pierdut în aceste șase luni. De acum, mai am alte șase luni de trăit și descoperit iarna în Finlanda.

Articol scris de Ioana Ursache, care desfășoară un stagiu de voluntariat de doisprezece luni, în Finlanda, în cadrul Corpului European de Solidaritate, un program finanțat de Uniunea Europeană.