Interviu cu Domnul Profesor Ion Alexa-Angheluş

Câţi dintre noi ştiu că domnul profesor de geografie Ion Alexa Angheluş a publicat o lucrare intitulată "Geografia zonei oraşului Târgu-Frumos"? Nici eu nu ştiam până acum ceva timp, când am decis să aflu cât mai multe despre cartea dumnealui şi nu numai.

D.D.: Ce ne puteţi spune despre cartea dumneavoastră?

I.A.A.: Lucrarea intitulată “Geografia zonei oraşului Tîrgu Frumos” este rezultatul unei documentări ce a durat 2 ani, timp în care a fost parcursă o etapă de culegere a datelor privind obţinerea indicatorilor demografici, economici sau fizico-geografici, o etapă de observaţie directă asupra componentelor naturale sau antropice din zona oraşului, urmând, la final, în baza documentării menţionate, o etapă de interpretare a datelor şi a probelor prelevate.

D.D.: Ce dificultăţi aţi întâmpinat în scrierea şi editarea cărţii?

I.A.A.: Consider că lucrarea a fost scrisă şi editată fără a întâmpina probleme deosebite, în sensul în care instituţiile cu care am colaborat au manifestat toată deschiderea, începând cu Primăria oraşului Tîrgu Frumos, Institutul de Statistică, Centrul Regional de Meteorologie şi Hidrologie, societăţi economice. Datele colectate au vizat perioade reprezentative pentru a putea reflecta cât mai fidel realitatea geografică. Un avantaj important în elaborarea lucrării a fost acela de a fi putut valorifica date obţinute la recensământul populaţiei din 2002.

D.D.: Care sunt motivele ce v-au determinat să scrieţi o carte despre Târgu Frumos?

I.A.A.: Iniţial scopul lucrării a fost unul metodico-ştiintific, ulterior ea a fost adaptată într-un format ce s-a vrut a fi un manual destinat predării obiectului “Geografia orizontului local”. Am considerat cu aceasta foarte important aspectul cunoaşterii, de către tineri, a elementelor fizico-geografice, istorice, economice, culturale, specifice zonei Tîrgu Frumos, tocmai pentru a le sădi ideea de apartenenţă la o comunitate cu vechi tradiţii.

D.D.: Turismul în Târgu Frumos este aproape inexistent, care sunt direcţiile pe care ar trebui să punem accent pentru a valorifica potenţialul turistic al oraşului?

I.A.A.: Atuurile oraşului Tîrgu Frumos privind funcţia sa turistică sunt legate de istoria sa, de tradiţiile locale, pornind de la punerea în valoare a vestigiilor culturii cucuteniene, lăcaşelor vechi de cult, tradiţiile minorităţii lipoveneşti, mormântul cronicarului Ion Neculce, casa Garabet Ibrăileanu.

D.D.: Frunzărind cartea am observat că aţi tratat fiecare parte a oraşului Târgu Frumos, începând de la bazar şi terminând cu muzeul Liceului "Ion Neculce", cu o atenţie deosebită. Care este zona sau locaţia dvs. preferată în oraşul Târgu Frumos?

I.A.A.: Locul din oraşul Tîrgu Frumos la care personal ţin, este Muzeul de Cultură Cucuteniană şi de Etnografie înfiinţat prin grija profesorului C. Mihai în cadrul Liceului “Ion Neculce”. Este locul care vorbeşte despre trecut şi care ne leagă de ceea ce înseamnă identitate culturală şi spirituală a comunităţii din care facem parte.

D.D.: Cum vedeţi Târgu Frumos peste 10 ani?

I.A.A.: Evoluţia urbanistică a localităţii în perspectiva următorilor ani este condiţionată de o nouă organizare administrativ-teritorială prin care satele Războieni, Buznea şi Dădeşti să fie încorporate administrativ oraşului Tîrgu Frumos, ca şi cartiere. Oraşul se poate dezvolta pe seama poziţiei sale recunoscută din scrieri că “Poarta Tîrgu Frumos”, situat la răscruce de drumuri, în special prin comerţ, transporturi, agricultură, industrializarea produselor agricole, valorizarea resurselor reciclabile şi regenerabile, dezvoltarea unor proiecte de mediu.

D.D.: Sunteţi născut în Târgu Frumos?

I.A.A.: Pot spune că aparţin comunităţii din Tîrgu Frumos din anul 1996, când în urma concursului de titularizare am obţinut postul de profesor la Liceul Teoretic “Ion Neculce”, hotărât fiind, încă de atunci, să pot face ceva pentru comunitatea care m-a adoptat. E foarte important să învăţăm să dăruim celor din jur şi la această pot spune că mă pricep.

D.D.: Ce anume v-a impulsionat să alegeţi meseria de profesor?

I.A.A.: Această alegere se datorează dascălului meu de geografie din perioada gimnaziului. Acesta mi-a deschis o uşă, pe care uşor am pătruns, iar eu, cu generozitate, ofer aceeaşi şansă elevilor mei, după modelul primit. Cred că până în prezent mi-a reuşit, având în jurul meu în comunitatea din Tîrgu Frumos foşti elevi, buni profesionişti în multiple domenii de activitate.

D.D.: Dacă aţi avea din nou 20 de ani ce proiecte aţi dezvolta?

I.A.A.: În general în profesia de dascăl, apropierea de tineri, îţi dă energie nebănuită, de aceea îmi e foarte uşor să vorbesc despre proiecte derulate la timpul trecut, prezent şi viitor ca fiind din domeniul protecţiei mediului, voluntariat, management educaţional.

D.D.: Majoritatea tinerilor din ziua de astăzi par a fi indiferenţi faţă de tot ce îi înconjoară: şcoala, mediu, cultură etc., care credeţi că sunt motivele?

I.A.A.: Tinerii într-adevar par a fi indiferenţi faţă de social în general, în esenţă însă aceştia învaţă permanent comportamentul social, selectează de aici ceea ce le dezvoltă abilităţile personale. Există, specific tinerilor, tendinţa spre nonconformism, debarasaţi astfel de tipare ei sunt altfel. Cred că aşa au fost tinerii dintotdeauna, iar în esenţă e doar chestiune de percepţie din partea adulţilor, care îşi amintesc cu greu cum au fost acum... ani.

D.D.: De curând am lansat portalul www.tirgufrumos.ro www.facebook.com/TirguFrumos, ce are ca scop promovarea oraşului Târgu Frumos şi care îşi propune să identifice soluţii şi oameni interesaţi de dezvoltarea comunităţii. Ce părere aveţi despre această iniţiativă şi cum ar putea să se implice comunitatea?

I.A.A.: În oraşul Târgu Frumos nu există mijloace şi surse de informare care să ne ţină interconectaţi şi valorizaţi, să ne vorbească despre noi, despre pulsul comunităţii locale. Din acest punct de vedere salut şi susţin iniţiativa înfiinţării portalului de promovare a oraşului Tîrgu Frumos, care consider că atinge problema esenţială a urbei noastre.

Interviu realizat de Dana Dănescu în 2010