Turism în Paşcani
Factorii favorabili activităţii turismului din oraşul Paşcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din împrejurimi.
Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino şi Biserica Sf. Mihail şi Gavriil, ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul oraşului din zona centrală.
De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Paşcani, ridicat în 1811 şi cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor şi mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos şi Mirceşti, lângă Băile Strunga, se găseşte castelul de la Miclăuşeni, în stil englezesc cu turnuri gotice şi frumoase decoraţiuni interioare; la Mirceşti, lângă calea ferată, la 30 km sud de Paşcani, te întâmpină Casa Memorială şi Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri; la Cozmeşti, comuna Stolniceni-Prăjescu, la 10 km sud de Paşcani, lângă şoseaua Paşcani-Roman se află Palatul lui Grigoraş Sturdza, ridicat în 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.
Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir. În cimitirul oraşului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc.
În zona limitrofă municipiului Paşcani şi în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:
Turism itinerant, având în vedere că municipiul Paşcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre Iaşi, spre Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influenţează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turişti care se îndreaptă spre municipiul Iaşi;
Turismul cultural, susţinut de existenţa unor monumente cu valoare istorică (biserici) amplasate în municipiu; turismul muzeistic legat de palatul ce a aparţinut familiei domnitorului Al. I Cuza de la Ruginoasa;
Turismul de sfârşit de săptămână / de agrement, este susţinut de amenajările turistice de la Codrii Paşcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moţca, de ieşirile în zona apropiată a râului Siret.
Activitatea turistică în municipiul Paşcani este susţinută prin: Hotelul Central, construit în 1980, cu o capacitate de 35 camere, restaurant şi braserie şi Pensiunea Fines. În pădurea Moţca se află o cabană turistică cu hotel, Codrii Paşcanilor, la 8 km vest de Paşcani.
Sursa: Primăria Paşcani
Fotografii: Bogdan Fuior
Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino şi Biserica Sf. Mihail şi Gavriil, ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul oraşului din zona centrală.
De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Paşcani, ridicat în 1811 şi cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor şi mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos şi Mirceşti, lângă Băile Strunga, se găseşte castelul de la Miclăuşeni, în stil englezesc cu turnuri gotice şi frumoase decoraţiuni interioare; la Mirceşti, lângă calea ferată, la 30 km sud de Paşcani, te întâmpină Casa Memorială şi Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri; la Cozmeşti, comuna Stolniceni-Prăjescu, la 10 km sud de Paşcani, lângă şoseaua Paşcani-Roman se află Palatul lui Grigoraş Sturdza, ridicat în 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.
Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir. În cimitirul oraşului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc.
În zona limitrofă municipiului Paşcani şi în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:
Turism itinerant, având în vedere că municipiul Paşcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre Iaşi, spre Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influenţează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turişti care se îndreaptă spre municipiul Iaşi;
Turismul cultural, susţinut de existenţa unor monumente cu valoare istorică (biserici) amplasate în municipiu; turismul muzeistic legat de palatul ce a aparţinut familiei domnitorului Al. I Cuza de la Ruginoasa;
Turismul de sfârşit de săptămână / de agrement, este susţinut de amenajările turistice de la Codrii Paşcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moţca, de ieşirile în zona apropiată a râului Siret.
Activitatea turistică în municipiul Paşcani este susţinută prin: Hotelul Central, construit în 1980, cu o capacitate de 35 camere, restaurant şi braserie şi Pensiunea Fines. În pădurea Moţca se află o cabană turistică cu hotel, Codrii Paşcanilor, la 8 km vest de Paşcani.
Sursa: Primăria Paşcani
Fotografii: Bogdan Fuior
Post a Comment