Târgu Frumos în fotografii

Călătorul grăbit, care trece prin Târgu Frumos, un orăşel de provincie, banal ca multe altele, nu poate bănui că în urmă cu mai bine de un secol, acest târg nu era cu nimic mai prejos ca importanţă economică şi strategică decât Târgul Ieşilor, Sucevei, sau Vasluiului, iar populaţia sa, un adevărat mozaic etnic, era constituită din români, evrei, ruşi – lipoveni, greci, ţigani.

Teritoriul oraşului Târgu Frumos a fost locuit încă din Neolitic, după cum atestă descoperirirle arheologice, dar prima atestare documentară datează încă din Evul Mediu.

Locul unde a apărut şi evoluat vatra oraşului nu a fost întâmplător ales ci în cuprinsul unei „porţi naturale” cu largă deschidere spre câmpie, unde circulaţia era pretutindeni activă şi unde se polariza o bogată viaţă economică.

Tîrgu Frumos apare în documentele vremii relativ târziu, cu toate că în hrisovul reîmpopulare din 1763 se precizează că „acest târg este (unul) din cele mai vechi oraşe” ale Ţării Moldovei (N. Iorga). Prima sa menţiune documentară o reprezintă actul din 5 octombrie 1448 prin care Petru Voievod (numit şi Petru al II-lea) domnul Ţării Moldovei dăruieşte Mănăstirii din Poiana, întru pomenirea părinţilor săi, câte şase vase de vin anual de la Hârlău sau Cotnari; pe lângă acestea, domnul dăruieşte mănăstirii „toată ceara de Târgu Frumos, s-o ia căugării, în fiecare an, de la toţi cîţi vor avea cîrciumi …”.

Astăzi Târgu Frumos are multe de spus, dar pentru început o să vi-l prezentăm în cele mai apreciate fotografii disponibile pe pagina de facebook a oraşului Tîrgu Frumos: www.facebook.com/TirguFrumos.