• Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post
  • Image from post

...departe de compromisuri, iau atitudine!

Da!... îmi asum imaginea de scorpie creată de o realitate circumstanţială, de regresul moral al unei societăţi flamboaiant instituţionalizate şi care suferă drastice revitalizări în rândul guvernării, din păcate mâzga corupţiei nu dispare, se transformă în ignoranţă cordială, timp în care cei mulţi tac, cei puţini fură...

O teorie a valorilor răsturnate are să mă eticheteze cu statutul de inapt social eventual o să mă reducă la un soi de lene capitalistă, în timp ce eu am să rămân în lumea mea idealizată, departe de compromisuri, pitoresc epistemologică.

Ce am observat în Târgu Frumos, de altfel însuşire tipică a oricărui oraş mic provincial, lumea se adaptează dezamăgitor condiţiilor existenţiale. De aceea ni se pare absolut firesc ca o doamnă agramată cu o profesională transformată mai târziu în liceu la comasate, să-ţi vorbească răstit din spatele unui birou clădit pe umerii soţului. E aproape necesar ca soţul să fie afacerist, afiliat al unui partid aflat la guvernare, deţinător al vreunui brand german auto, tată a unor copii proaspăt obişnuiţi cu noua situaţie financiară, dar de mult împroprietăriţi cu aerele de mari bogătani, tupeu de "îmi permit orice", liceu chinuit prin Târgu, în cel mai bun caz, eventual o facultate particulară sau neacreditată.

De asta pare normal când un coţcar repetent, cu frate şmanglitor prin străinătate, cu firme cât mai la vedere, să se ia de trecătorii inofensivi, că doar haita din spate îi permite! Când umblă singur tupeul murdar dispare, o dată cu el şi rânjetul tâmp din timpul agresiunilor de orice tip. Fără turmă nu prinde glas, de te chinui un pic îl iei uşor sub paranteză.

Aceiaşi situaţie şi în cazul Manechinuitelor locale, care pe sticlă mai că le confunzi cu vreo Madonnă rătăcită, dar având onoarea să le confrunţi devin cu rapiditate tipele din colţul stăzii, care mănâncă seminţe şi înjură mai rău ca un birjar, căci nurii goi fluturaţi prin faţa camerelor, sau cine ştie ce scandal de baltă, le-au scos din obscuritate şi le-au făcut pseudo-vedete de carton... iar Târgu le-a scos din anonimat. Ei asta da realizare...

Puteţi să încercaţi un exerciţiu de memorie conturând portretul fericiţilor discutaţi, însă lista e atât de lungă că am suferi căderi de personalitate odată terminată numărătoarea.
Iar dacă vreţi să dormiţi liniştiţi noaptea, luaţi-l drept pamflet. Să trăiţi frumos şi să zâmbiţi zilnic.

Shadi S.

3 comentarii

krys spunea...

cine a scris toate astea e un sooper om...va ador site-ul...manechinuitele sunt cu nemiluita si specimene de genu`asta se gasesc pe oriunde...am nefericirea de avea chiar pe langa mine o manechinuita;))

ASiRYS spunea...

Multumim pentru apreciere!

Anonim spunea...

super tare tipul care scrie articolele,cred k nu isi da numele adevarat,cine e in spatele identitati?oricum tare tine o tot asa.cand t cunosc iti fac cinste